Condoleezza Rice apreciaza progresele Romaniei in cursa NATO

Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, s-a intalnit, miercuri, la Casa Alba, cu consilierul presedintelui SUA pentru securitate nationala, Condoleezza Rice, care a apreciat "progresele remarcabile ale Romaniei" in consolidarea candidaturii la NATO. Condoleezza Rice a mai precizat ca SUA apreciaza contributia Romaniei la campania impotriva terorismului, precum si la operatiunile NATO din Balcani. Potrivit ministrului roman de Externe, Rice a afirmat ca presedintele Bush doreste sa implineasca viziunea exprimata in iunie 2001, la Varsovia, referitoare la extinderea NATO si conteaza pe rolul Romaniei in acest sens. Presedintele Bush a vorbit, anul trecut, la Varsovia, despre extinderea NATO, "de la Marea Baltica la Marea Neagra".

Noul prefect de Constanta - patronul firmei Polaris, care se ocupa de curatenia orasului

oul prefect al judetului Constanta este Gheorghe Martin, care a fost numit in aceasta functie in sedinta de Guvern de joi. Gheorghe Martin (54 de ani) il inlocuieste in functie pe Petre Chirobocea, demis de Guvern la inceputul acestui an la propunerea PSD. Gheorghe Martin are doi copii si s-a inscris in PSD in anul 2001. El este om de afaceri si, impreuna cu fratele sau, conduce firma de salubritate Polaris. Martin este membru in Consiliul de Conducere al organizatiei municipale a PSD. Numirea lui Martin in functia de prefect este surprinzatoare, avand in vedere angajamentele Executivului privind intarirea masurilor pentru prevenirea actelor de coruptie, inclusiv prin verificarea compatibilitatii in functie a tuturor demnitarilor. Or, grupul de firme Polaris, apartinand noului prefect Gheorghe Martin, se ocupa, in exclusivitate, de curatirea orasului Constanta in baza unui contract incheiat cu primaria. In plus, asa cum Adevarul relata nu cu mult timp in urma, grupul de firme Polaris-Constanta al patronului-prefect Gheorghe Martin are datorii de miliarde de lei fata de bugetul statului si de bugetul asigurarilor sociale. Vom reveni.

Abatoarele unguresti - prea putin afectate de restrictiile romanesti la importul carnii de pasare

Noua lege adoptata la Bucuresti privind importul de carne de pasare, care va intra in functiune incepand cu 10 aprilie a.c., va afecta un numar redus de exportatori ungari, a declarat directorul Consiliului producatorilor de carne de pasare de la Budapesta, Laszlo Takacs, citat de MTI. Incepand cu 10 aprilie, Romania nu va importa decat carne de pasare care indeplineste standardele europene. Pe langa aceasta, Ministerul roman al Agriculturii a mai intarit si reglementarile privind ambalajul si transportul respectivului produs. Takacs a precizat ca aceste restrictii vor afecta numai 10 la suta din producatorii ungari. "Majoritatea abatoarelor ungare au obtinut deja certificatul UE prin care se arata ca tehnologia lor se ridica la exigentele europene", a mai adaugat oficialul ungar.

"Mascatii" de la Politia de Frontiera au blocat tranzitul prin Vama Stamora Moravita

Situatia fara precedent de la Vama Stamora Moravita ia forme din ce in ce mai grave, politistii de frontiera instituind propriile legi privind libera circulatie a cetatenilor romani. Ei sustin ca prin actiunile lor apara imaginea Romaniei, asigurandu-i drumul spre integrarea europeana si ca respecta, ca militari, ordinele primite de la superiori. Situatia de la Stamora Moravita nu se inregistreaza in nici un alt punct de vama de pe raza judetului Timis. Dupa incidentele de vinerea trecuta, cand 350 de romani au blocat intrarea in Vama Stamora Moravita, nemultumiti ca le-a fost refuzata iesirea din tara fara motiv, Politia de Frontiera si-a luat masuri de prevedere. Miercuri seara, in jurul orei 9, autocarele spre orasul iugoslav Panciova au inceput sa plece spre Vama Stamora Moravita. Toate vehiculele au fost oprite la 7 km de vama, in dreptul Garii Stamora. Oamenii au fost obligati sa astepte ore in sir, fiind blocati de echipaje ale Politiei de Frontiera, care insa nu au oferit nici un fel de explicatie. Primul autobuz intrat la control pe pista Vamii Stamora a fost inregistrat in jurul orei 9. Atmosfera semana mai degraba cu una de lagar decat cu una a unui punct de trecere a frontierei. Politisti de frontiera din trupele speciale de interventie, imbracati in uniforme negre, erau masati in apropierea autocarului. Cainii lupi, tinuti din scurt in lesa, maraiau amenintator in momentul in care, oamenii nemultumiti, incepeau sa intrebe de ce sunt intorsi. De pe margine, vamesii priveau la demonstratia de forta a Politiei de Frontiera. "Prin sondaj, au fost selectate vreo 15 persoane, care au fost duse in sediul Politiei de Frontiera si obligate sa dea declaratii. Li s-a dictat ce sa scrie", povestea Dana Birau, o doctorita blonda, aflata intr-unul din autocare. "Au pus cainii pe langa picioarele noastre, ca sa ne urcam in autobuze si sa plecam din vama. "Mascatii" ii asmuteau si n-am avut ce face, ne-am intors, povestea o pensionara. La cei 58 de ani, am o pensie de 391.000 de lei. Mai duc cate o farfurie, cate o cratita la sarbi, ca sa am bani sa traiesc". De langa ea, un barbat striga disperat: "Am lucrat 31 de ani ca vopsitor la UMT, si acum am un ajutor de 375.000 de lei. Nimeni nu ma mai angajeaza la 50 de ani". Intoarse din drum de Politia de Frontiera, autocarele in care se aflau aproape 200 de pasageri s-au regrupat in zona Vamii Stamora. Ieri dimineata, la ora 2, zona era in fierbere. Oamenii furiosi se luau la harta cu numeroasele echipaje ale Politiei de Frontiera mobilizate in zona. "N-avem marfa nici de 300 de euro si nu ne lasati sa trecem, desi legea ne da voie la 1.200. Ne tineti ca pe animale in camp", urlau din toti rarunchii cateva babute la un sergent inalt cat usa. Aparitia presei in zona Stamora Moravita a pus pe jar Politia de Frontiera care, in stilu-i binecunoscut, a incercat sa dea o aparenta de normalitate. Majoritatea echipajelor au fost retrase, iar echipele speciale din vama au fost urcate in masinile ARO, iar cainii asezati in locuri discrete. Totusi, doar vreo 7 oameni au fost lasati in prima faza sa paraseasca tara cu un vehicul anterior puricat. Marea majoritate a calatorilor au ramas cu ochii la stele, in timp ce autocarul a trecut dincolo de bariera. Bambi Rostas, din Cluj, nu a avut la el nici un bagaj. "Uitati aici biletele. Am venit asta seara de la Cluj si ma duceam la un prieten. N-am pic de marfa si cu toate acestea mi-au interzis sa ies din tara si nici macar nu ne spun de ce", se lamenta barbatul. Au urmat noi runde de "negocieri" intre pasagerii lasati pe jos si politistii de frontiera care incercau intruna sa le explice ca nu indeplinesc conditiile pentru a parasi tara. "Pe Maria Vlas ati lasat-o sa treaca cand trebuia. Cu noi ce aveti?". Cel care conduce acum PCTF Stamora Moravita, cpt. Petre Baron, le-a dat nemultumitilor o explicatie ilara: "Probabil ca s-au inhibat colegii mei cand v-au vazut", le-a strigat nervoasa politistilor o femeie trecuta de prima tinerete. Dupa ce au fost sfatuiti "sa stati linistiti pe burta o saptamana, pana se linistesc lucrurile", majoritatea pasagerilor au fost lasati sa treaca, ghinionistii intorcandu-se cu marfa spre iesirea din vama. Vamesii au refuzat sa faca controlul pana in momentul in care fiecare persoana nu a primit in mana pasaportul stampilat. Sosit ieri dimineata in Stamora Moravita, purtatorul de cuvant al Politiei de Frontiera Timis, lt.col. Viorel Alexe, a incercat sa-i imbrobodeasca pe ziaristii prezenti la fata locului, sustinand, nici mai mult nici mai putin, ca "persoanele care n-au iesit din tara urmau sa desfasoare activitati comerciale in Iugoslavia, fara a avea documentele necesare. Dovezile au fost fost declaratiile oamenilor si bunurile "controlate" impreuna cu vamesii". N-a convins pe nimeni. Cele sase autocare ramase asteptau si ieri dimineata sa iasa din tara, trecand de blocada Politiei de Frontiera. Foto: D. BOTA

Vladimir Voronin considera ca si-a facut datoria

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat, miercuri seara, pe postul national de televiziune, ca insuccesele sale si ale partidului sau se datoreaza unor forte din afara. Invitat la emisiunea "Ora presedintelui", unde a facut bilantul activitatii sale dupa un an de la preluarea mandatului, Vladimir Voronin a afirmat, potrivit BBC, ca deteriorarea relatiilor Republicii Moldova cu tarile vecine, in special cu Romania, a fost determinata chiar de vecini. In schimb, el a sustinut ca tensiunile interne ar fi provocate de opozitie. Voronin a acuzat opozitia, in frunte cu liderul PPCD, Iurie Rosca, ca ar fi platit cu "sume fabuloase" de catre Romania, regimul de la Tiraspol etc. pentru a organiza demonstratiile din centrul Chisinaului. Aceleasi acuzatii au fost aduse si fostului premier Dumitru Braghis, liderul Aliantei Braghis (pana de curand sustinatoare a guvernului), despre care presedintele Voronin a spus ca ar fi fost platit pentru a cere demisia guvernului comunist de la Chisinau. In aceeasi interventie televizata, Vladimir Voronin a mai acuzat institutiile financiare internationale ca ar fi "nejustificat" de exigente cu Republica Moldova, reafirmand ca aceasta tara nu ar avea nevoie de credite, ci de reesalonarea datoriilor, pentru a nu intra in incapacitate de plata, asa cum "viseaza iresponsabilii din opozitie". Presedintele moldovean a mai spus ca cifrele ar demonstra ca Republica Moldova a inregistrat un progres economic, drept pentru care nu are nici un motiv sa fie nemultumit de actualul guvern, a carui demisie este ceruta de opozitie.

Traficul cu "flori de mina" - o afacere internationala de sute de mii de dolari

Traficul cu flori de mina aduce mari profituri retelelor specializate in "livrari" catre colectionari din intreaga lume. Mineralele hidrotermale din minele maramuresene, denumite popular "flori de mina", costa intre 100.000 de lei (pirite de cativa centimetri) si cateva mii de dolari, in functie de marime si compozitie. Minerii spun ca stiu cand au dat peste o floare de mina dupa reflexia deosebita a luminii de la lampas: "Cand te-ai apropiat cu sapatura de filon si ai pus lampa deasupra, o vezi, lumineaza prin pamant, asa, stins. Putine filoane au flori de mina, ele apar rar". In prezent, vanzarea unei flori de mina nu se poate face decat catre stat. Asa stipuleaza o lege ramasa din vremea lui Ceausescu: toate florile de mina sunt obiecte de patrimoniu, indiferent daca este vorba de cuart roz, ametist sau gips. Interdictia duce la situatii penibile. Anual sunt organizate zeci de expozitii internationale cu vanzare, la care participa si Muzeul de Mineralogie din Baia Mare. Peste tot Romania se "remarca" prin doua lucruri: valoarea colectiilor si teama delegatilor de a vinde vreo pietricica. "Romania este singura tara din lume care participa la expozitii, primeste premii, dar nu are voie sa vanda nici un exponat", explica directorul muzeului, Victor Gorduza. In schimb, la fiecare expozitie, langa standul oficial al Romaniei, sute de "privati" expun si vand nestingheriti flori de mina de mare valoare. Autoritatile din Baia Mare spun ca nu stiu nimic despre trafic. De asemenea, nici la Vama Bors, nici la Vama Nadlac - punctele prin care majoritatea florilor de mina parasesc tara - nu s-a raportat vreo "captura" importanta in ultimii 12 ani. Mai mult, in timp ce "privatii" isi vad nestingheriti de afaceri, minerii - proprietarii florilor de mina - sunt obligati, datorita legii, sa-si vanda colectiile pe ascuns, fara contract si fara anunt public, la preturi derizorii. Tot datorita legii, in magazinele din Bucuresti florile de mina maramuresene se declara aduse din America sau Argentina - comercializarea florilor de mina maramuresene fiind interzisa, a celor din import, nu. Un fost miner din Baia Mare care, impins de saracie, a venit la Bucuresti sa vanda flori de mina ne-a declarat ca pentru dreptul de a sta la o taraba a trebuit sa "ofere" sefului pietei un cuart roz, iar sectoristului un rodocrozit. Deoarece nu-si permite sa vina de la Baia Mare decat cu trenul, aduce doar cateva flori de mina la "un drum". Dupa ce plateste cazarea, masa, "nasu" si diferiti controlori de prin Bucuresti, dintr-un "drum" ii mai raman cateva sute de mii de lei. Directorul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare spune ca multi sateni refuza sa faca afaceri cu "privati", ii bat la usa si-l roaga sa le cumpere pietrele. Din achizitii facute la preturi modice, dupa buget, muzeul a adunat 16.000 de exemplare, toate provenite din mine maramuresene. Numarul este atat de mare incat nu pot fi expuse decat 1.175, adica 0,5% din colectii. In numele muzeului, de zece ani, directorul trimite, periodic, adrese catre Guvern si Parlament prin care cere modificarea legii comuniste. "In toata lumea proprietarii florilor de mina sunt protejati, numai in Romania, nu. Detinatorul unei flori de mina trebuie sa consulte un specialist pentru a certifica daca are sau nu valoare de patrimoniu. Daca nu, mineralul ar trebui sa poata fi vandut ca orice alta marfa. Daca da, in toate tarile europene, legislatia prevede ca piatra trebuie oferita mai intai muzeelor de stat, iar in cazul in care acesta nu are banii necesari achizitionarii, poate fi vanduta la licitatie", explica Victor Gorduza. Ministerul Culturii nu aproba oficial nici participarea "privatilor" la expozitii internationale, nici vanzarea florilor de mina, dar incurajeaza traficul prin neimplicare.

Deputatul PD Sandu Alecu va fi cercetat de Comisia de etica a PD

Deputatul PD Sandu Alecu ar putea fi pus in discutia Comisiei Nationale de Etica si Litigii a Partidului Democrat, dupa ce a fost acuzat ca a obtinut, in conditii dubioase, un credit guvernamental nerambursabil in valoare de un miliard de lei. Sandu Alecu a scapat, deocamdata, de excluderea din partid, desi Biroul Permanent al organizatiei din judetul Suceava a cerut acest lucru. Colegiul Director al partidului a considerat insa decizia de excludere nestatutara, intrucat parlamentarul sucevean poate fi dat afara din partid doar de catre instantele centrale, a precizat vicepresedintele PD Adrian Videanu. Sandu Alecu s-a aparat in fata Colegiului Director al PD sustinand ca a obtinut creditul de un miliard de lei - destinat construirii unei fabrici de caramida - in conditii perfect legale si este o simpla coincidenta faptul ca au mai beneficiat de asemenea ajutoare financiare si unii apropiati ai PSD, precum Culita Tarata sau Dumitru Sechelariu.

Comisia de cultura propune ca TVR sa nu difuzeze publicitate intre orele 19,00 si 22,00

Postul public de televiziune nu va mai putea difuza publicitate in intervalul orar 19,00-22,00, exceptie facand spoturile cu caracter umanitar, cultural sau de interes public major, a propus, joi, Comisia de cultura a Senatului, introducand in textul proiectului Legii audiovizualului un amendament in acest sens al senatorului PSD Sergiu Nicolaescu. Aceste prevederi au fost adaugate variantei propuse de Consiliul National al Audiovizualului (CNA), potrivit careia Societatea Romana de Televiziune va insera spoturi publicitare, inclusiv autopromotionale sau de teleshopping, numai intre programe. Potrivit vicepresedintelui comisiei, senatorul PSD Grigore Zanc, amendamentul a fost acceptat cu o "relativa majoritate", in cadrul dezbaterilor pe articole asupra proiectului de lege, insa o ultima parcurgere a textului legislativ si votul definitiv asupra intregului proiect vor avea loc marti, cand urmeaza sa fie reanalizate articolele ramase in discutie.

Agathon anunta ca va vinde vilele de protocol de la Neptun "noilor capitalisti, sau ce-or fi ei"

Ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, s-a declarat, ieri, foarte multumit de pretul la care s-a incheiat, joi, prin licitatie, privatizarea societatii Poiana Brasov. El considera ca 2 milioane de dolari este un pret bun in conditiile in care statul, care detinea 55% din statiune, "nu avea direct in administrare decat 10.000 mp - parcari, drumuri - si trei sferturi dintr-o partie". In rest, statul detinea participatii "in asocierile facute cu drag de baietii de dinainte, pe genunchi, in decembrie, dupa ce au vazut sondajele de opinie". Agathon spune ca va continua procesul, "total transparent si in interesul statului", de vanzare prin licitatie publica cu strigare, intr-un ritm de "2-3 hoteluri pe saptamana, pana cand turismul va fi prima industrie privatizata din Romania". El a anuntat imediat ca "dupa Pasti va incepe marea privatizare a statiunii Neptun-Olimp", precizand ca, pe langa hoteluri, vor fi vandute si "vilele de protocol, 7-8 vile construite prin anii '80 si care sunt atractie pentru noi

Nu mai e loc in cimitire

Cele patru cimitire ale Galatiului nu mai fac fata nivelului ridicat al cererilor pentru locuri de veci. Din cele aproximativ 2.100 de decese inregistrate anual, doar jumatate din cei care trec in nefiinta sunt asigurati cu locuri de veci dinainte. Pentru ceilalti, rudele trebuie sa faca demersuri de concesionare sau sa cumpere, de pe piata libera, la preturi exorbitante. In acest moment, in administrarea Consiliului Local Galati se afla aproximativ 60 ha de pamant destinat cimitirelor, suprafata din care doar 42,7 ha sunt amortizate. Pana acum, municipalitatea a concesionat 70.750 locuri de veci, existand pentru moment numai 3.331 locuri libere. Dupa cum afirma intr-o recenta conferinta de presa primarul Dumitru Nicolae, Consiliul Local Galati a alocat pentru acest an 1 miliard lei pentru extinderea cu 7 ha a cimitirului Sf. Lazar. Edilul-sef spera ca, la rectificarea bugetara din vara, vor fi alocate si alte sume pentru acest cimitir. Tot o eventuala extindere se prevede si pentru "Eternitatea", considerat cel mai select cimitir din oras. Pentru ca pe cei 6.700 m2 ai acestuia au mai ramas foarte putine locuri de veci, se incearca gasirea unor solutii pentru marirea cimitirului aflat in interiorul Galatiului. Solutia extinderii in afara zidurilor va fi luata si pentru "Cimitirul Evreiesc", aflat la capatul strazii Stefan cel Mare, la extremitatea nord-vestica a orasului. Si pentru acesta municipalitatea a alocat in acest an suma de 1 miliard lei. Nemultumirile produse galatenilor din cauza dificultatii obtinerii unui loc de veci vor fi diminuate, spera primarul Nicolae, prin constructia unui nou cimitir, pentru care Consiliul Local cauta solutii de finantare.